pizda masii

"Se spune ca un arhitect neamt, prieten cu Carol I, dupa ce a stat vreo zece ani la noi si a construit citeva edificii frumoase, i-a cerut regelui permisiunea sa se întoarca în Germania. De ce, Frant, l-a întrebat suveranul, nu-ti place tara asta? Maiestate, i-a raspuns arhitectul, tara e frumoasa, oamenii veseli, femeile atragatoare, dar prea mult p... mo-ti! Adica cum? s-a mirat regele. Pai, i-a explicat neamtul, deraiaza un tren, morti, raniti, romanul zice p... mo-ti! Seceta, inundatii, incendii, p... mo-ti! Prea mult p... mo-ti!" - Marin Preda, "Cel mai iubit dintre pamanteni"


(click pentru melodie)


Eu cred ca ar trebui sa fim mandri de misto-ul romanesc; sau daca nu mandri macar impacati. Prea des parca il asociem cu manele, prost gust si proasta crestere. La fel cum prea des consideram ca civilizatia se afla doar de la Szeghet incolo, ca marea este mai albastra si nisipurile mai aurii in Bulgaria, ca circulatia este brici in Germania, etc.

Fara sa devin brusc patriot as intreba: daca am considera misto-ul ca una din caracteristicile noastre nationale la fel cum seriozitatea este una tipic germana?

Sunt multi care ar spune ca este preferabil sa fii serios (cel putin pentru ceilalti) decat mistocar. Eu cred ca nu este fals, dupa cum nici nu este intotdeauna adevarat. Misto-ul poate fi de prost gust, dar la fel si seriozitatea exagerata poate bate spre paranoia. Misto-ul poate fi subtil si amuzant la fel cum seriozitatea poate fi o cale spre progres. Evident cum ne invata toata lumea din ziua de azi, depinde ce parte ALEGI sa vezi.

Intrebarea mea ar fi: daca ati fi la un "festin" cu oameni necunoscuti, de cine ati vrea sa fiti inconjurati: de seriosi sau de mistocari?

Mie-mi plac romanii care practica misto-ul. Dedic acest post unor fosti coleg de serviciu, pe numele lor de scena Totti si Solcan.