In general nu am priceput prea multe, ori de cate ori am incercat sa citesc Freud. Intr-o carte relativ anonima a mai sus mentionatului, am gasit insa o idee ce mi s-a parut originala; intr-un mod placut.
Asa cum exista un instinct de supravietuire in tot ceea ce ne inconjoara, la fel exista si un instinct al mortii, al sfarsitului (Thanatos). Acesta este, spune Freud, motivul pentru care absolut orice se termina; din cauza acestui instinct.
Punta se sfarseste azi intr-un moment potrivit sa se sfarseasca. De ce acest 23 decembrie si nu alta zi, alta luna sau alt an, nu stiu. Probabil ca intr-o perioada a anului in care cu totii ne gandim la viitor, eu nu vad Punta pe drumul meu in 2009.
Mai nou imi doresc sa simt aerul sarbatorilor de iarna. Firea mea ma face sa fiu departe in astfel de momente si sa-i privesc pe cei din jur cu "intelegere". In acest simplu 2008 mi-ar placea sa fie altfel.
Mi-ar placea sa percep si sa ma incante simboluri ale sarbatorilor, pe care oamenii in jurul meu le gasesc amuzante si pe care eu le numesc plat: obiecte.
Mi-ar placea sa percep bradul de craciun nu ca pe un copac taiat ce sfarseste intr-un covor de ace; sa nu ma intreb ce naiba am sa fac cu el dupa 2 ianuarie, unde-l duc si de ce nu au ghenele guri mai largi. Mi-ar placea sa-l vad ca pe un prieten nou venit in casa mea si sa-l simt diferit fata de un verzui robocop artificial.
Mi-ar placea sa fiu contrariat cand intreb pe cineva "cum tu nu petreci craciunul cu familia?" pentru ca si eu as considera lucrul asta ca pe ceva anormal si incorect.
Mi-ar placea sa simt anul nou ca pe ceva mai mult decat o simpla petrecere la care "trebuie" sa particip, pentru ca toata lumea este angrenata intr-o astfel de petrecere si eu traiesc intr-o lume in care nu pot ramane indiferent.
1. Să aştepţi oricât. 2. Să aştepţi orice. 3. Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent. 4. Să nu numeri zilele. 5. Să nu uiţi că orice aşteptare este provizorie, chiar dacă durează toată viaţa. 6. Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim. 7. Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur. 8. Dacă gândul ăsta te ajută, nu căuta să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic. 9. Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist. 10. Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.
