in captivitate

"Ar trebui" este dusmanul meu personal; cred ca si al altora. Lucrurile pe care trebuie sa le facem nu sunt ale noastre. Lucrurile pe care vrem sa le facem sunt ale noastre.



Cand "trebuie" sa faci ceva, te-as intreba la fel cum Berne m-a intrebat printre randurile sale "unde este individul care ti-a pus pistolul in coaste si te obliga sa faci ceva cu pretul vietii"? Plecand de la premisa ca nu traim intr-un western urban, cred ca avem intotdeauna de ales, chiar daca uneori alegem sa facem lucruri pentru ceilallti. Nu este greu sa alegi ci sa te impaci cu alegerile pe care le faci. Dintr-o eficienta devenita suficienta spunem "ia-mi aceasta libertate, nu o vreau, alege tu in locul meu pentru ca eu nu ma pot impaca cu riscul ca alegerea mea sa fie proasta". In realitate nu exista alegeri bune sau proaste si ci doar alegeri pe care le faci sau nu le faci tu.

Interesant ar fi daca am numara de cate ori spunem pe zi cuvinte ca: "trebuie", "niciodata" sau "intotdeauna". Banuim problema ca fiind minora dar in realitate suntem mai captivi decat credem. Viata nu este o lista de ordonante de respectat si nici un film ale carui secvente se repeta periodic. Eu cred, sau ma lupt sa cred, ca viata este un (lung) sir de evenimente unice, personale, pe care vreau sa le tratez ca atare.